MUZEUL DE ARTĂ VIZUALĂ din Galați  ●  scurtă prezentare

 

 

 

1 - Nicolae Tonitza “Portret de băiat”, 2 - Nicolae Grigorescu “Casa din pădure”, 3 - Theodor Aman “Struguri”, 4 - Constantin Baraschi “Portretul pictorului Camil Ressu”, 5 - Victor Brauner “Portretul poetului Ilarie Voronca.


Putem vorbi despre Muzeul de Artă din Galați începând cu anul 1956, când acesta însuma 148 de lucrări ale unor plasticieni din toate perioadele. În anul 1967 primește un spațiu generos pe strada Domească nr. 141 (fostul Palat Episcopal). Ulterior a făcut parte din Complexul Muzeal Galaţi. Din 1990, prin decizia 118/17 martie, emisă de Primăria Județului Galaţi, funcționează ca Muzeu de Artă Vizuală.

Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, primul Muzeu de Artă Contemporană din România a fost oaza de respirație a plasticii, a plasticii “neoficiale” într-o perioadă când aceasta era aproape de neconceput, perioada comunistă.

Incredibil, dar adevărat, în “oraşul roşu” a fost primul şi unicul MUZEU unde tot ceea ce era interzis se putea expune. Probabil neconvenționalismul zonei, acel spirit de porto franco, aceea multiculturalitate care defineşte Galații şi-au spus cuvântul.

De la începuturi și până acum, sperăm încă mulţi ani şi multe generații de acum încolo, oraşul Galaţi de pe malul Dunării, pe drept cuvânt s-a identificat şi se va identifica cu noțiunea de capitală a artei contemporane românești.

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi este singura unitate de memorie culturală care are ca obiect conservarea şi reprezentarea artei plastice moderne şi contemporane din România în evoluția sa, cu accent pe perioada actuală. Patrimoniul de bază îl constituie pictura, sculptura, grafica şi artele decorative.

Fenomenul plastic românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea şi din perioada interbelică este şi el semnificativ reprezentat în muzeu, fapt ce permite instituţiei de cultură un demers integrat în ecuaţia devenirii artistice româneşti. Sunt prezente creaţii ale artei româneşti din a doua jumătate a secolului XIX şi din secolul XX, mai ales în sensul identificării punţilor de legătură între prima şi a doua jumătate a secolului: Theodor Aman (1831 - 1891), Nicolae Grigorescu (1838 - 1907), Theodor Pallady (1871 - 1956), Gheorghe Petraşcu (1872 - 1949), Octav Băncila (1872 - 1944), Ştefan Popescu (1872 - 1948), Jean Steriadi (1880 - 1956), Camil Ressu (1880 - 1962), Iosef Iser (1881 - 1958), Marius Bunescu (1881 - 1971), Ion Theodorescu Sion (1882 - 1939), Nicolae Dărascu (1883 - 1959), Nicolae Tonitza (1886 - 1940), Ştefan Dimitrescu (1886 - 1933), Rudolf Schweitzer - Cumpăna (1886 - 1975), Dumitru Gheaţă (1888 - 1972), Lucian Grigorescu (1894 - 1965), Vasile Popescu (1894 - 1944), Henri Catargi (1894 - 1976), Alexandru Ciucurencu (1903 -1977), Ion Ţuculescu (1910 - 1962), reprezentanţi ai avangardei româneşti (Victor Brauner (1903 - 1966), M. H. Maxy (1895 - 1971), Mattis - Teutsch (1884 -1960), Marcel Iancu (1895 - 1984), etc. Cea mai însemnată parte a patrimoniului şi a expunerii permanente a muzeului o constituie operele contemporane pana la zi. Putem menționa personalităţi de renume ale picturii şi sculpturii contemporane româneşti, reprezentate prin creaţii de o valoare recunoscută pe plan naţional şi internaţional: Horia Bernea (1938 - 2000), Ion Nicodim (1932 - 2007), Ion Sălişteanu (1929 - 2011), Ion Alin Gheorghiu (1929 - 2001), Octav Grigorescu (1933 - 1987), Georgeta Năparuş (1930 - 1997), Marin Gherasim (1937 - 2017), Paula Ribariu (1938), Ştefan Câlţia (1942), Gheorghe Anghel (1938), George Apostu (1934 - 1986), Ovidiu Maitec (1925 - 2007), Napoleon Tiron (1935), Mircea Roman (1958), Cristian Bedivan (1951), Alexandru Nancu (1959 - 2013), etc.

Colecția de grafică este și ea prezentă alături de fondul de pictură și sculptură Wanda Mihuleac (1946), Marcel Chirnoagă (1930 - 2008), Mircia Dumitrescu (1941), Dan Erceanu (1943), George Leolea (1938 - 1983), etc. şi de artă decorativă Ana Lupaş (1940), Şerbana Drăgoescu (1943 - 2013), Mimi Podeanu (1927 - 1975), Cela Neamţu (1941), Riţi şi Peter Iacobi, Şerban Gabrea (1940), Costel Badea (1940 - 1995), Radu Tănăsescu (1947), etc.

 

 

Diplomă primită din partea Ambasadei României în Franța, diploma și medalia de onoare primită de la Societatea Artiștilor Francezi pentru participarea exemplară a Muzeului de Artă Vizuală Galați la celebra expoziție intitulată “Le Salon” organizată la Grand Palais în Paris.


Donațiile reprezintă un alt segment important pentru patrimoniul muzeului. Menționăm colecțiile: „Idel Ianchelevici” (1909 - 1994), sculptor belgian de origine română, „Georgeta” (1910 - 1994) şi „Constantin Arămescu” (1914 - 1966), artişti americani născuţi la Galaţi şi donaţia „Roth-Ionescu” cuprinzând opera Lolei Schmierer Roth (1896 - 1981).

Cea mai mare parte a patrimoniului, conţinând peste 5000 de piese, este conservat în depozitele muzeului, fiind valorificat periodic în expoziţiile organizate de instituţie.

Muzeul de Artă Vizuală, vine prin programele sale către public cu extinderea gamei de cercetare, documentare şi prezentare, dincolo de ramurile tradiţionale ale artelor, dincolo de tradiţionalul muzeu, ca depozit spre vizitare.

Muzeul de Artă Vizuală Galați nu înseamnă numai muzeu în sens clasic, ci şi aceea legatură între instituţie şi creaţie.

În afară de păstrarea, cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi înseamnă si aceea deschidere unică către VIZUAL, în accepţia sa cea mai largă - atelierul tânărului plastician, spaţiu de creaţie pentru zona experimentalului în comunicarea prin artă, performance, interferenţa artelor, vizualul mişcării coregrafice, vizualul experimentului ambiental, vizualul freneziei muzicale, fără a mai pune în discuţie vizualul efervescenţei taberelor, simpozioanelor de creaţie.

Misiunea Muzeului este aceea de a exista în comunitate și aceea ca spiritul cultural să existe prin el.

În 2011, prin Ordin al ministrului culturii și patrimoniului național, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 832/24.11.2011 s-a statuat acreditarea Muzeului de Artă Vizuală Galați iar în 2019 s-a obținut reacreditarea Muzeului.

În ceea ce priveşte anvergura activităţilor Muzeului de Artă Vizuală putem menţiona numai în ceea ce priveşte proiectele desfăşurate în plan internaţional privind promovarea artei plastice româneşti şi implicit a spectrului citatin următoarele activităţi: 1997 - Turcia, Trabzon; Franţa, Paris, (Centrul Cultural al României); 1998 - Germania, Ulm; 1999 - Danemarca, Arhus; 2000 - Turcia, Alacati; 2001 - Italia, Veneţia (Institutul Român de Cercetări şi Studii Umanistice); 2002 - Franţa, Paris (Ambasada României); 2003 - Turcia, Istanbul; 2004 - Ungaria, Budapesta; 2005 - Austria, Viena; 2006 - Grecia, Salonic; 2006 - Franţa, Paris, (Le Salon de la Societe des Artistes Français); 2007 - Franţa, Pessac, St. Gaudens; 2008 - Franţa, Bordeaux; 2009 - Portugalia, Lisabona; 2010 - Belgia, La Louviere, Bruxelles; 2011 - Italia, Torino, Roma; 2012 - Silistra, Russe, Varna, Bulgaria; Olanda, Amsterdam; Israel, Ierusalim; 2014 - Austria, Viena; 2015 - Coreea de Sud, Gwangju; 2016 - Anglia, Londra; Italia, Veneţia, 2018 - Zhejiang, Republica Populară Chineză; Bruxelles, Belgia.

Pe de altă parte, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi a lansat şi implementat o serie de programe culturale cuprinzând cercetarea şi evidenţa patrimoniului, activitate expoziţională, manifestări culturale în străinătate, activitate publicitară, tabere şi simpozioane de creaţie, expuneri, lansări de carte, lecţii de educaţie estetică.

Probabil cea mai importantă funcție a Muzeului este promovarea plasticii contemporane românești cu accent pe „Atelierul tânărului creator”. Colaborarea cu Academiile de Artă, Facultatea de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, Uniunile de Creație ale Artiștilor Plastici, reprezintă o constantă în activitatea diurnă a instituției.

Prin decizia nr. 156/31.03.2004 emisă de Guvernul României, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, imobilul din strada Domnească nr. 141 unde din 1967 funcţiona Muzeul de Artă Vizuală a fost retrocedat Arhiepiscopiei „Dunării de Jos” Galați.

Retrocedarea efectivă s-a produs în anul 2013. La ora actuală Muzeul funcţionează în trei spaţii: sediul din Strada Tecuci nr. 3, bloc V3B, parter (spaţiu expoziţional), imobilul din strada Eroilor nr. 6 (spaţiu administrativ), depozite pentru pictură, sculptură, grafică, tapiserie, arte decorative, într-un spaţiu amenajat şi închiriat în locaţia Calea Prutului.

O parte din patrimoniul de sculptură ambientală a fost mutat în spaţiile expoziţionale în aer liber ale Universităţii „Dunărea de Jos” Galați.

La ora actuală s-au demarat lucrările pentru construirea unui nou muzeu prin eforturile Consiliului Județean Galați.

Este vorba de o construcție desfășurată pe 4 niveluri cu o arie de 6.680 mp.

Această investiție va marca efectiv ideea de Galați „capitală a artelor”.

 

 

Dr. Dan Basarab NANU

 

Galerie foto patrimoniu
În proces de actualizare!