Muzeul de Artă Vizuală are plăcerea să vă invite la expoziția de fotografie ,,Baroc-Futurism, o experiență postmodernă”, miercuri, 19 mai, la ora 18.00.

 

Despre expoziția semnată de Iuliana Șerbencu (design vestimentar), Ana Maria Cocoș (grafică) și Cornel Gingărașu (fotografie), acesta din urmă spune:

"La prima vedere, între două stiluri artistice desparţite de sute de ani, există o prăpastie, barocul (perla neregulată a secolului 16) şi futurismul (convulsie tehnico-anarhică tipică pentru secolul 20). Şi totuşi pot fi surprinse multiple afinităţi teleologice, morfologice, novatoare şi chiar de “background” istoric.

Intrate vulcanic în epocile lor, aceste stiluri controversate şi chiar dispreţuite iniţial, au în comun până la saturaţie (după cum spunea Eugenio d’Ors): -dinamismul (nebunia mobilităţii), prezenţa mişcării sau aparenţa ei şi-panteismul, numitorul comun al oricărei poziţii spirituale, în care tonul ce permite discernamântul raţional se prezintă la un nivel scăzut.

De aici apare şi seducţia fuziunii între aceste curente culturale, îndeosebi la nivel de arte vizuale, apărând noi etichete, aceste fenomene de hibridizare a conceptelor plastice-schimbări de perspectivă în ceea ce există deja, caracteristicile minore devin majore, un public care apare pentru o categorie de nou, pasionaţi de forma heterogenă, evaluând incomparabilul și definitivând meta-naraţiunea caracteristică postmodernului.

Nevoia de autentic cere să ne gândim la genuri şi stiluri într-un mod dinamic, rezultat dintr-o pluralitate de tensiuni, contradicții și evoluții.

Proiectul “Baroc-Futurism” iniţiat de Iuliana Şerbencu, Ana Maria Cocoş şi Cornel Gingăraşu, uneşte în puncte de convergenţă atelierul de avangardă al trupului, veştmântului, fotografiei, mişcării, muzicii, această interferenţă oferind un produs multimedia cu plasticitate şi care detaşându-se de materialul originar candidează la un statut de originalitate şi genericitate.

Demersul conceptual Baroc-Futurist începe prin costum, care conectează şi codifică elementele implicate şi subordonează distinct perspectiva. Crinolina, gulerul plisat, corsetul, menţin tradiţia barocă, eleganţa liniei şi grandiosul, respirând într-un cerc, o mişcare nebună, volumetriile fiind inventive cu surprize şi ecouri sinusoidale pentru privitor. Barocul-Futurist devine astfel o parte interesantă a sferei noastre urbane. Geometria sensibilă barocă se întâlneşte aici cu futurismul care preamăreşte fragmentarea formei, prăbușirea timpului și spațiului, descrierea mișcării dinamice și perspective amețitoare.

Interpretarea vizuală Baroc-Futuristă elimină bariera fotografie-pictură, folosind tehnici digitale de “enhanced reality” imersând propriul vocabular vizual prin combinarea principiilor futuriste de dinamism și simultaneitate, cu aluzii la lumină. Astfel aluziile mecaniciste s-au transformat într-o retorică constant multipolară. Imaginile rezultate nu urmează o mișcare liniară; în schimb, apare o „semnatură” temporală și spațială care proliferează în direcții imprevizibile, o categorie proteană care este infinită, contingentă și provizorie simultan.

Ca argument final îl putem cita pe filosoful Gilles Deleuze care scria: “... Dacă Descartes nu știa cum să treacă prin labirint, a fost pentru că și-a căutat secretul de continuitate pe urmele rectilinii și secretul libertății într-o rectitudine a sufletului.”

 

 Dr. Cornel Gingărașu