Treisprezece lucrări din colecția de pictură a Muzeului de Artă Vizuală Galați reiau tema g r ă d i n i, o abordare ce folosește ca pretext peisajul într-o selecție despre proiecție și oglindire. Grădina este spațiu sacru, conservat cu grijă, refugiu înafara obișnuitului, un neObișnuit protejat, este misiunea continuă a artistului de a aduce divinul în conștiința publicului, spațiu generic, loc în care miracolul se întâmplă, este pauza posibilă din graba superficială a lumii actuale.

De la preocuparea pentru ordinea lucrurilor în natură specifică lui Ion Sălișteanu, la luxuriantul fantastic din pânzele Vioricăi Velescu, trecând prin arhitectura vegetală în structuri monumentale specifică lui Ion Alin Gheorghiu, siluetele suave ale lui Vasile Onuț și lumea vegetală ce identifică relieful sud-estic din pânzele Emiliei Dumitrescu, grădinile prezentate adună reale proiecții ale sensibilității artiștilor, găsind pretexte în elementele simbol - copac, floare, iarbă, în jurul cărora construiesc lumi fascinante, miraculoase, oglinzi reale ale crezului artistic, imortalizate pe pânză. Viața noastră se desfășoară într-un cadru completat de proiecțiile colective- o alcătuire complexă de care nu neapărat uzităm conștient. Angrenați activ în ritmul consistent al rutinei, luăm de-a gata realitatea înconjurătoare sau o asimilăm în tipare. Omul modern accesorizat prin tehnologie în prescurtarea accesului la informație, de multe ori minimalizează contactul pur. Obiectul întâlnit nu este doar materie, ci proiecție. Pe principiul oglinzii, obiectele sunt asimilate proiecțiilor noastre, astfel încât pentru un obiect/imagine prezentată sunt posibile multiple interpretări ale acesteia, rezultate din prelucrarea informației prin oglindire. Lucrarea de artă, expusă și privită, este redefinită continuu prin interacțiunea cu publicul, rezultând proiecții al căror pretext devine ea insăși.

Grădina este spațiu real sau metaforic, univers vegetal luxuriant sau metafizic de inspirație artistică, pretext pentru arhitecturarea universului prim al genezei, sau spațiu intim în care firul ierbii permite viața.

Selecția expune pe simeze nume relevante ale artei contemporane românești și este extrasă de această dată din colecția de pictură a MAV. Emilia Dumitrescu, artistă brăileană de mare sensibilitate și care dedică o parte semnificativă a căutărilor sale zonei Bălților Brăilei și Bărăganului, vulnerabilității și splendorii naturii, semnează în expunere patru pânze în care specificul peisajului de sud-est e redat cu pasiunea cunoscută a artistei pentru locurile acestea și frumusețea lor. Linii sinuoase desenează cu mare precizie și redau tonurile vibrante ale bălții sau moliciunea ritmat structurată a dealurilor de Bujoru. Declarată cetățean de onoare al Brăilei într-un gest de recunoaștere oficială a dedicării prin artă, Emilia face în fiecare pânză o declarație în fața simplității pline de sens. Ion Sălișteanu și Vladimir Șetran excelează în imagine simbol- copacul reprezintă pe rînd verticalitate și vitalitate, portret/autoportret, acoperiș al lumii, grădină generică. Același simbol, două abordări - de la delicatețea desăvârșită a detaliului lui Sălișteanu la sobrietatea de sinteză a imaginii la Vladimir Șetran, în cunoscuta tonică și ingenioasă abordare a creatorului de câmp vizual. Pal Nagy este prezent în expunere cu lucrarea Grădinarul, un minunat autoportret în care artistul este plasat în mijlocul grădinii sale parafrazând meseria de pedagog dedicat, cultivarea cu grijă a acesteia și roadele acestei misiuni sugerate desăvârșit prin ilustrarea unei grădini verzi cu plante tinere crescute cățărat în jurul pictorului, plante a căror fragilitate robustă e redată prin linia desenului delicat dar precis. Viorica Velescu semnează două pânze în care misterul este subiectul preferat, și unde grădina luxuriantă crește viață, o viață alcătuită ascuns printre firele de iarbă înalte, cu picături de rouă păstrate în formă de diamante sau roade coapte căzute, redate pământului, tot acest univers ce se întâmplă la firul ierbii este redat în culori și forme vibrante, într-o minunată linie postcubistă. Sculptorul Vasile Onuț, personalitate complexă, grafician și pictor rafinat , ctitor al Muzeului de Artă Vizuală Galați, este prezent în această selecție cu una din pânzele sale în care forma e redată în ineditul picturii sale, în linie cursivă, într-o compoziție mișcată în care linia devine floare suavă sau personaj într-un cadru ce ne sugerează universul bogat al imaginației sculptorului. Pictorul Grădinilor Suspendate, așa cum este cunoscut Ion Alin Gheorghiu, semnează o pânză în care maci uriași împletiți într-o țesătură de texturi și forme levitează în tiparul grădinii suspendate, un fel de cucerire a lumii de către forța creatoare, o înflorire din linii și texturi complexe într-o roșu carmin vibrant. Graficiana Ileana Micodin ni se dezvăluie într- o pânză în care desenul redă simplitatea și semnificația profundă a lucrurilor, într-o cromatică la fel de studiată în fața darului naturii, în timp ce Alma Redlinger expune un fragment al peisajului interior, al atelierului sau al sufletului artistei, redat sugestiv într-o imagine împletită suav- elegant din flori de salcâm și perdele/ștergare transparente în tonuri calde, portret al eternului feminin.

Selecția prezintă a doua abordare din proiectul/tema g r ă d i n i, proiect inițiat în 2024 cu lucrări din colecția grafică a MAV, urmărind concretizarea în spațiul expunerii temporare a unei călătorii tematice în trei colecții - grafică, pictură, sculptură, prin selecții ce folosescă tema unui alt fel de peisaj ca incursiune în arta contemporană de patrimoniu a muzeului.

Spațiul expunerii temporare testează și o zonă interactivă în care vizitatorii pot utiliza principiul proiecției prin procedeul natural al oglindirii, folosind mijloacele plastice sugerate. Astfel, printr-o minimă intervenție/ghidare se urmărește transpunerea pe suport a răspunsului publicului la imaginea/obiect prezentată.

“…făceam pe aiuritul, pe rebelul şi le-am dat de înţeles că nu se poate pune bază pe mine. M-au lăsat în pace, iar eu mi-am jucat mai departe rolul de tânăr avangardist, fascinat de pop-art, abstracţionism, design, instalaţii şi alte curente care circulau prin vest. Chestia e că nu jucam acest rol, ci îl trăiam, pentru că aşa eram eu, de-adevăratelea, prin acei ani şi cred că aşa sunt şi acum.” [ fragment din interviu cu Vladimir Șetran realizat de Victor Nita pentru Cotidianul.ro, 2017 ]

„Cum să las atâta frumusețe să fie călcată în picioare?” [ Emilia Dumitrescu ]