Muzeul de Artă Vizuală Galați va invita miercuri 25 ianuarie ora 12.00 la finisajul expoziției „ Grafică de patrimoniu”. Expozitia prezinta o selecție de lucrări din colecția de grafică a muzeului, semnate de personalități marcante ale artei contemporane românești, Geta Brătescu (n.1926 –d.2018), Wanda Mihuleac (n.1946), Ileana Micodim (n.1929-d.2005), Dumitru Cionca (n.1936), Teodora Moisescu Stendl (n.1938-d.2022), Harry Guttman (n.1933-d.2015), Ana Maria Andronescu (n.1936), Radu Stoica (n. 1942), George Leolea (n.1938-d.1983), Ion Panaitescu (n.1936-d.2013), lucrări realizate în perioada anilor 70, capturi din creația acestor nume ce au facut parte din elita graficii românești a acelei perioade.

De la complexitatea artei Getei Brătescu, prin desen, colaj, gravură, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video și performance sau originalitatea Wandei Mihuleac - identitate căutată permanent în paralel cu politicile vremii, până la marele grafician al spațiului dobrogean, George Leolea; de la Ion Panaitescu cunoscut și pentru seria de xilogravuri erotice din așa numita artă de sertar, până la Teodora Moisescu Stendl; de la Harry Guttman ale carui întâlniri la Paris cu Victor Brauner ii influențează arta spre un mixt între constructivism și suprarealismul lui Marcel Iancu , până la rafinamentul compozițiilor Ilenei Micodim și linia studiată a Anei Maria Andronescu, și ajungând la pasionatul de imagine de afis Radu Stoica, ce ii leagă pe acești artiști este efervescența creatoare a legendarilor ani 70.

Printre realizările de rasunet ale perioadei, artistii de mai sus alături de colegii Ioan Donca, Adrian Dumitrache, Dan Erceanu, Sergiu Georgescu, Valentin Ionescu, Tiberiu Nicorescu, Anton Perussi, Ion State, Ion Stendl, Iosif Teodorescu, Mircia Dumitrescu și Marcel Chirnoagă au reprezentat România în 1972 la Bienala de la Veneția printr-o expunere de grup sub titulatura „Romanian Graphic Art in a Global Context”, proiect născut din intâlnirile grupului în atelierul lui Marcel Chirnoagă, si prezentat sub forma unor panouri grafice lucrate față-verso, colaje monumentale din gravurile celor 20 de artiști participanți, gravuri rupte, recompuse, lucrări nesemnate, o operă colectivă despre care Wanda Mihuleac afirma ca a fost o mișcare Anonymus, gestul de negație a lucrării, detașarea față de obiect, negarea artistului ca nume, toate aceastea fiind considerate la acel moment inovative și făcând succesul Pavilionului României. O parte din aceste panouri umitoare se află în colecția Muzeului de Artă Vizuală Galați.

Daca Mircia Dumitrescu se considera in „ariergarda avangardei”, despre Geta Bratescu, Wanda Mihuleac, Ileana Micodim, Teodora Moisescu Stendl sau Ion Panaitescu putem spune ca au fost parte din avangarda artistica a perioadei.

Pe simezele muzeului sunt expuse publicului larg albastrul senin din enigmaticele lucrări ale Wandei Mihuleac, desenul jucăuș, liber al Getei Brătescu, seria de gravuri în roșu și negru ale lui Radu Stoica ilustrând mecanisme ingenioase, compozițiile de forță și culoare ale Ilenei Micodim, lumea fantastică a gravurilor lui George Leolea in rafinate tonuri de verde-violet, poemul de linie al lui Dumitru Cionca, tulburătoarea mască a războiului - un profil descărnat semnat Harry Guttman și alte minunate lucrări din colecția de grafică a muzeului, sub nume de marcă ale artei contemporane românești.

 

Expoziția poate fi vizionată până în 25 ianuarie 2023, pe programul de vizitare al muzeului.

 

 

Curator: Liliana Tofan, muzeograf