MARIANA TOMOZEI COCOȘ

13.05.1949 - 23.05.2022

 

Muzeul de Artă Vizuală anunță cu profund regret plecarea spre cele veșnice a istoricului de artă, criticului de artă, muzeografului și pictorului Mariana Tomozei Cocoș.

 

Născută la 13 mai 1949, la Tecuci, a absolvit în 1972 Institutul de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București.

Între anii 1974-2020 a fost muzeograf în cadrul Muzeului de Artă Vizuală Galați, unde a participat la manifestările din străinătate ale instituției: Simpozionul internațional “L’Europe des Fleuves” Paris 1992; organizarea și prezentarea expoziției “4 Plasticieni români” și a Muzeului de Artă Vizuală Galați – Centrul Cultural Roman de la Veneția – Italia 2001; organizarea expoziției “Atelier de creație”; prezentarea expoziției și a Muzeului de Artă Vizuală în cadrul “Decadei culturii gălățene” la Centrul Cultural Român din Paris 2002; „Mitologii contemporane” – prezentare și organizare a expoziției de grafică din patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală la Institutul Cultural al României – Budapesta 2004; prezentare a expoziției de Grup ”Artiști ai Sudului” – Bulgaria 2004; prezentarea Muzeului de Artă Vizuală Galați și a filmului ”Ogive de lumină”, la Institutul Cultural al României – Viena 2005; participă cu Muzeul de Artă Vizuală la Primul Festival de Artă Balcanică Salonic – Grecia; organizează împreună cu Dan Basarab Nanu expoziția ”Patru artiști români” în cadrul ”Salonului 2006” al Societății Artiștilor Francezi la Grand Palais – Paris 2006; expozițiile ”Pictori din Galați – Sculptori din Pessac” și ”Pictori gălățeni” la Pessac și St. Gaudens – Franța 2007; expoziția ”Pictori români în Finlanda” – 2008; expoziția ”Natura- Arhitectura II” – St. Gaudens Franța 2008; misiune culturală a Muzeului de Artă Vizuală Galați – Lisabona 2009; misiune culturală a Muzeului de Artă Vizuală la Praga 2009; misiune culturală pentru lansarea filmului ”Idel Ianchelevici” de Bernard Balteau la La Louviere – Belgia 2009; organizarea și prezentarea expoziției ”Natura-Arhitectura – Jana și Gheorghe Andreescu” la Accademia di Romania din Roma 2010; misiune culturală pentru donația de desene ”Ianchelevici” – Bruxelles 2010; misiune culturală la Torino – Italia 2011; misiune culturală la Roma – Italia 2011; misiune culturală (Institutul Cultural Român Veneția)- text pentru albumul expozitiei ”Antonio Zumino” de la Majano 2015.

A organizat peste 90 de expoziții: 1975 – Gheorghe Labin; 1976 – Imagini ale istoriei în arta contemporană românească; 1976 – Virgil Almășanu; 1977 – Portretul în arta contemporană românească; 1979 – Grafica contemporană și desenul în Voivodina; 1979 – Expresii ale socialului în arta contemporană românească; 1980 – Grafica germană: Liebermann, Slevogt, Corinth; 1980 – Mutații în arta contemporană românească; 1981 – Grafica românească contemporană în Muzeul de Artă Vizuală Galați; 1981 – Artiști români din sec. XIX și XX în patrimoniul Muzeului de Artă Contemporană Românească; 1988 – Design vestimentar; 1988 – Retrospectiva “Mihai Dascalescu”; 1990 – Salonul de iarnă al artiștilor gălățeni; 1991 – Victor Vasarely; 1991 – Lucia Ioan; 1992 – Constantin și Georgeta Arămescu; 1993 – Marcel Chirnoagă; 1994 – Valori ale artei românești; 1997 – Maeștri ai artei contemporane românești; 1998 – Spațiu și materie (Cela Neamțu, Costin Neamțu, Lisandru Neamțu); 1999 – Achiziții și donații la Muzeul de Artă Vizuală Galați între 1990 - 2000; 1999 – Salonul Filialei U.A.P. Galați; 2000 – Angela Tomaselli; 2001 – Salonul Filialei U.A.P. Galați; 2001 – Michael Close – Ambasada Macedoniei; 2001 – Maeștri ai artei românești; 2001 – 6 artiști gălățeni – Muzeul de Artă Constanța; 2001 – Temps elastiques - expoziție a studenților Bogdan Teodorescu și Silvia Costin, de la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca; 2001 – Aurelia Călinescu; 2002 – Producție 2002 - expoziția studenților de la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca; 2002 – Grafica în patrimoniul Muzeului de Artă Vizuală Galați; 2002 – Marieta Besu - în colaborare cu Muzeul de Artă Constanța; 2003 – Retrospectiva “Ioan Simion Mărculescu”; 2003 – Laurențiu Dimișcă; 2003 – Salonul plasticienilor gălățeni - la Muzeul de Artă Vizuală; 2003 – Ileana Micodin - gravură, pictură, colaje, instalații; 2003 – Rămășițe - Fabiana Dima; 2003 – Expozitia “Remember” a grupului AXA; 2004 – Salonul Filialei U.A.P. Galați; 2004 – Nicolae Einhorn; 2004 – Lola Roth - donația Ionescu-Roth; 2004 – Portret-Autoportret - grupul AXA; 2005 – Labirint - Laura Dumitrescu; 2005 – Costin Neamțu; 2006 – Valori patrimoniale în Muzeul de Artă Vizuală Galați; 2006 – Rudolf Schweitzer-Cumpăna - 120 de ani de la naștere; 2006 – Natura-Arhitectura; 2006 – Atelier - Cela Neamțu; 2007 – Moment - Ana Tomescu; 2007 – Gheorghe Gogescu, Viorela Mihăescu, Vintilă Mihăescu, Traian Boicescu; 2007 – Tradiții în arta plastică gălățeană; 2007 – Salonul național de sculptură mică (Galați); 2008 – Retrospectiva Gheorghe Mihai Coron; 2008 –Tapiseria: Enza Riviere, Cela Neamțu, Vintilă Mihăescu, Viorela Mihăescu, Gabriela Cristu, Gheorghe Gogescu, Traian Boicescu; 2009 – Materie și spirit; 2009 – Alexandru Țipoia și George Tzipoia; 2009 – Jana și Gheorghe Andreescu; 2010 – Valori patrimoniale; 2010 – Diana Țipoia - Bijuterie contemporană; 2010 – Florette Piquemal; 2010 – Ioan Oratie; 2011- Grup 4+2; 2011 – Valori patrimoniale; 2011 – Idel Ianchelevici; 2012 – Jana Andreescu; 2012 – Xilogravura; 2014 – Costin Neamțu; 2014 – Lola Roth; 2015 – Lisandru Neamțu; 2015 – Cela Neamțu - Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la ”Dunărea de Jos”; 2015 – Ștefan Iacobescu; 2016 – Zamfir Dumitrescu; 2016 – Peisajul în arta românească; 2016 – Ion Radu și Cristian Radu; 2017 – Jana Andreescu; 2018 – Mariana Tomozei Cocoș - expoziție de pictură și activitate de critic de artă - organizată de Gheorghe Andreescu; 2018 – Gheorghe Andreescu; 2019 - Valori patrimoniale II.

Între 1978 și 2020 participă la concepția tuturor edițiilor expoziției permanente ale muzeului.

A participat cu comunicări științifice la simpozioane și sesiuni de comunicări de nivel național organizate de Ministerul Culturii: 1976 – Galați; 1978 – Oradea; 1979 - Galati; 1980 – Tulcea; 1991 – Sinaia; 1992, 2001 – Constanța; 1994 – Iași; 1995 – Suceava; 1996 – Deva; 1997 – Sibiu; 1998, 1999 – Vaslui; 2000 – Tulcea; 2001 – București; 2003 – Călărași; 2004 – Galați; 2005, 2006 – Bârlad.

A realizat un număr considerabil de cataloage si pliante pentru expozițiile pe care le-a organizat și a derulat programe de pedagogie muzeală, constând în lecții de istoria artei, de desen, de estetică, lecții legate de personalități ale artei românești, “Lectura unui tablou” în cadrul Muzeului de Artă Vizuală, la licee și alte instituții.

A editat și a colaborat la publicarea: albumului de artă “Nicolae Spirescu – Peisajul danubian”, 1996; albumului “Ioan Simion Mărculescu”– editat de Muzeul de Artă Vizuală –2002; “Un secol de sculptură românească” Dicționar editat de Editura Meta – București 2001 (fișele despre sculptorii gălățeni); albumului de artă ”Nicolae Spirescu” – 2008; ”Un secol de sculptură românească” – dicționar online Fundația META – 2013.

A publicat studii în reviste de specialitate: “Probleme specifice de conservare ale artei contemporane” în “Cercetări de conservare și restaurare a patrimoniului muzeal”, Muzeul Național de Istorie – București, 1981; „Rolul ghidajului cu temă în procesul de educație a publicului în cadrul Muzeului de Artă Galați, Revista Muzeelor nr. 1/1980, București; “Patrimoniul și îmbogățirea lui”, Revista Muzeelor nr. 1/1980; “Noi achiziții în Muzeul de Artă Galați”, Revista Muzeelor nr. 1/1980; “Colecția de stampe” a Bibliotecii “V.A. Urechia” Galați, în Buletinul “V.A. Urechia”, nr. 1/1990; “Gravura românească în colecția Bibliotecii V.A. Urechia Galați”, 1991; „Metode ale pedagogiei muzeale în acțiunile cu tineretul”, în Culegere de studii, Baia Mare, 1994; “Lectura unui tablou – corelări între vizita în muzeu, lecția de istoria artei și metodica învățământului artistic”, Revista Muzeelor nr. 1-2/1997; “Relația muzeului cu învățământul artistic liceal”, Revista Muzeelor nr. 4/1997; ”Spectacole – experiment pentru tineri – Evocări din istoricul vestimentației în spațiul muzeal”, Revista Muzeelor nr. 1-3/2000; “Colecția “Georgeta și C-tin Arămescu” și câteva probleme ale artei contemporane din perspectiva pedagogiei muzeale”, Revista Muzeelor nr. 4-6/2000; “Peisajul danubian în pictura lui Nicolae Spirescu”, in Acta Moldaviae Meridionalis XXI, Anuarul Muzeului Județean “Stefan Cel Mare” – Vaslui, 2001; “Experimentul în Muzeul de Artă Vizuală Galați, din perspectiva relației public-tineri creatori – în Revista Muzeelor nr. 1-6/2001, 1-2/2002; ”Restituiri muzeografice: Retrospectiva Ioan Simion Mărculescu – pictor și scenograf”, Revista Muzeelor nr. 3-4/2003; “Necesitatea educației estetice și muzeul de artă contemporana” în Culegerea de studii “Mai avem nevoie de artă?” editată de Muzeul “Dunării de Jos” – Călărași – 2004; ”Muzeul de Artă Vizuală Galați – primul muzeu de artă contemporană românească” – Revista Muzeelor nr. 2/2005; ”Patru artiști români la Grand Palais – Paris” - Revista Muzeelor nr 3/2007.

A mai publicat o suită de articole în revistele culturale ”Porto Franco”, ”Axis Libri”, ”Antares”, ”Dominus”, ”Noduri și semene”, ”Dunărea de Jos” și peste 800 de cronici plastice în ziarul ”Viața Liberă” între 1977-2011.

Din 1996 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, secția critică de artă; în cadrul Filialei U.A.P. Galați a prezentat majoritatea expozițiilor organizate între 1990-2014 la Galeriile ”Nicolae Mantu” din Galați, la Muzeul de Artă Vizuală, la București, Brașov sau Brăila. A scris cronici plastice în presă despre manifestările Muzeului de Artă Vizuală și despre expozițiile Filialei U.A.P. Galați, a fost membru fondator al Asociației Artiștilor Plastici Galați, iar între 1999-2016 membru în Consiliul director al asociației.

A prezentat evenimentele culturale ale Muzeului de Artă Vizuală și ale Filialei U.A.P. Galați la posturile locale sau naționale de radio și televiziune.

Între 2002-2005, la ”Starea culturii” în cadrul Radio România Cultural: Istoricul și programele de perspectivă ale Muzeului de Artă Vizuală, expoziția “Producție 2002” a Universității de Artă și Design Cluj-Napoca, proiectele Muzeului de Artă Vizuală, manifestări ale Muzeului de Artă Vizuală, evocare “Ioan Simion Mărculescu”, Salonul anual al plasticienilor gălățeni, Constantin Popovici, Ileana Micodin - cronică plastică, Muzeul de Artă Vizuala” și expoziția “Ileana Micodin”, Nicolae Spirescu - cronică plastică, Aurel Manole, Amintiri cu și despre artiști (Ioan Simion Mărculescu, Nicolae Spirescu, Angela Tomaselli), expoziția ”Labirint”, expoziția ”Jana și Gheorghe Andreescu” și altele.

Între 2003-2005, în cadrul emisiunii ”Exerciții de lectură” a postului local T.V. Galați, a prezentat lunar evenimentele muzeului și filialei. A fost profesor de istoria artei și estetică la Colegiul ”Studium” (1992-2003), profesor de istoria artei la Liceul de Artă ”Dimitrie Cuclin” din Galați (1992-2010) și la Seminarul ”Sf. Apostol Andrei” din Galați (2009-2014).

În intervalul 2000-2003 a fost director al Muzeului de Artă Vizuală Galați, consilier pentru arta plastică al D.J.C.C.P.C.N. Galați (2001-2003), iar din 2002 Expert în artă modernă și contemporană românească atestat de Ministerul Culturii și Cultelor.

În paralel a desfășurat o la fel de bogată activitate artistică: din 2000 participă cu lucrări de pictură la toate Saloanele Filialei U.A.P. Galați.

Expoziții personale: 2014 – Galați, Biblioteca ”V.A. Urechia”; 2018 – ”Mariana Tomozei Cocoș” – Muzeul de Artă Vizuală Galați.

Expoziții colective și de grup în țară: „Design vestimentar”, Galați (1989, 1990, 1991); 2008 – ”Art Eveniment Intermedial” - Muzeul de Artă Vizuală Galaţi; 2009 – Bienala ”Cezar Ivănescu” Muzeul de Artă Vizuală Galaţi; expoziție de grup – Galeriile ”N. Mantu” Galați; 2010 – Galeriile de Artă Brăila, Muzeul Judeţean ”Ştefan cel Mare” din Vaslui, „12 profesori, 12 plasticieni”, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi; 2012 – ”Muzeografi-plasticieni”, Muzeul de Artă Vizuală Galați; 2013 – “Artiști plastici la Dunărea de Jos”, „Muzeografi - accente plastice”, Muzeul de Artă Vizuală Galați; 2014 – Galeriile de Artă Brăila, Teatrul Muzical Galați; 2015 – ”Artiști la Dunărea de Jos”, Muzeul de Artă Vizuală Galați; Galeria Căminul Artei, București; 2015 – Expoziția Filialei U.A.P. Galați la Galeria de Artă Brăila; 2016 – “Plasticieni gălățeni” – Palatul Parlamentului. Din 2018 a participat la “Saloanele anuale ale Filialei U.A.P. Galați” de la Muzeul de Artă Vizuală.

Expoziții de grup în străinătate: 2008 –”Plasticieni români în Finlanda” - Hovinkartano, Finlanda; ”Natura-Arhitectura”- St. Gaudens, Franţa; 2009, 2010 – ”Saloanele Moldovei” – Bacău - Chişinău; 2010, 2012 – Expoziții de grup la Galeriile de Artă Balcic, Bulgaria. Tabere de creație: 2010 - Balcic, Bulgaria.

A realizat călatorii de documentare în: 1995 – Franța (Paris, Angers); 1997 – Austria (Viena); 1998 – Italia (Florența, Roma, Rimini, Ravenna, Assisi, Veneția); 1999 – Grecia (Salonic, Atena, Micene, Delphi, Meteora); 2000 – Franța (Paris); 2003 – Turcia (Istanbul); 2004 – Germania (Berlin, Dresda); 2010 – Geneva - Elveția; 2013 – Anglia (Londra), Spania (Sevilla, Malaga, Granada); 2014 – Spania (Barcelona), Anglia (Londra); 2015 – Franța (Paris), Italia (Venetia, Florența).

DISTINCȚII:

2003 – Diploma de onoare a municipiului Călărași;

2004 – Medalia ”Meritul Cultural” (acordată de Ministerul Culturii), clasa I, categoria ”Arte Plastice”;

2004 – Medalia ”Meritul Cultural” (acordată de Ministerul Culturii), clasa I, categoria ”Patrimoniul Cultural Național”;

2006 – Nominalizare la Premiul pentru critica de artă al U.A.P. din România;

2006 – Diploma Profesor pentru performanță;

2007 – Diploma de Excelenţă a Fundației ”Rudolf Schweitzer Cumpăna”;

2009 – Premiu pentru pictură – Bienala ”Cezar Ivănescu” Galați;

2012 – Premiul Revistei ”Dunărea de Jos”;

2016 – Premiul de Excelență al Direcției Județene pentru Cultură Galați;

2017 – Premiul pentru Critica de artă al Filialei U.A.P.R. Galați.

 

Toate acestea i-au adus admirația și respectul generațiilor de elevi pe care i-a format de-a lungul carierei sale, colegilor de breaslă și nu numai.

 

Odihnească-se în pace!

 

 

MUZEUL DE ARTĂ VIZUALĂ din Galați  ●  scurtă prezentare

 

 

 

1 - Nicolae Tonitza „Portret de băiat”, 2 - Nicolae Grigorescu „Casa din pădure”, 3 - Theodor Aman „Struguri”, 4 - Constantin Baraschi „Portretul pictorului Camil Ressu”, 5 - Victor Brauner „Portretul poetului Ilarie Voronca”.


Putem vorbi despre Muzeul de Artă din Galați începând cu anul 1956, când acesta însuma 148 de lucrări ale unor plasticieni din toate perioadele. În anul 1967 primește un spațiu generos pe strada Domească nr. 141 (fostul Palat Episcopal). Ulterior a făcut parte din Complexul Muzeal Galaţi. Din 1990, prin decizia 118/17 martie, emisă de Primăria Județului Galaţi, funcționează ca Muzeu de Artă Vizuală.

Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi, primul Muzeu de Artă Contemporană din România a fost oaza de respirație a plasticii, a plasticii „neoficiale” într-o perioadă când aceasta era aproape de neconceput, perioada comunistă.

Incredibil, dar adevărat, în „oraşul roşu” a fost primul şi unicul MUZEU unde tot ceea ce era interzis se putea expune. Probabil neconvenționalismul zonei, acel spirit de porto franco, aceea multiculturalitate care defineşte Galații şi-au spus cuvântul.

De la începuturi și până acum, sperăm încă mulţi ani şi multe generații de acum încolo, oraşul Galaţi de pe malul Dunării, pe drept cuvânt s-a identificat şi se va identifica cu noțiunea de capitală a artei contemporane românești.

Muzeul de Artă Vizuală Galaţi este singura unitate de memorie culturală care are ca obiect conservarea şi reprezentarea artei plastice moderne şi contemporane din România în evoluția sa, cu accent pe perioada actuală. Patrimoniul de bază îl constituie pictura, sculptura, grafica şi artele decorative.

Fenomenul plastic românesc de la sfârșitul secolului al XIX-lea şi din perioada interbelică este şi el semnificativ reprezentat în muzeu, fapt ce permite instituţiei de cultură un demers integrat în ecuaţia devenirii artistice româneşti. Sunt prezente creaţii ale artei româneşti din a doua jumătate a secolului XIX şi din secolul XX, mai ales în sensul identificării punţilor de legătură între prima şi a doua jumătate a secolului: Theodor Aman (1831 - 1891), Nicolae Grigorescu (1838 - 1907), Theodor Pallady (1871 - 1956), Gheorghe Petraşcu (1872 - 1949), Octav Băncila (1872 - 1944), Ştefan Popescu (1872 - 1948), Jean Steriadi (1880 - 1956), Camil Ressu (1880 - 1962), Iosef Iser (1881 - 1958), Marius Bunescu (1881 - 1971), Ion Theodorescu Sion (1882 - 1939), Nicolae Dărascu (1883 - 1959), Nicolae Tonitza (1886 - 1940), Ştefan Dimitrescu (1886 - 1933), Rudolf Schweitzer - Cumpăna (1886 - 1975), Dumitru Gheaţă (1888 - 1972), Lucian Grigorescu (1894 - 1965), Vasile Popescu (1894 - 1944), Henri Catargi (1894 - 1976), Alexandru Ciucurencu (1903 - 1977), Ion Ţuculescu (1910 - 1962), reprezentanţi ai avangardei româneşti Victor Brauner (1903 - 1966), M. H. Maxy (1895 - 1971), Mattis - Teutsch (1884 - 1960), Marcel Iancu (1895 - 1984), etc. Cea mai însemnată parte a patrimoniului şi a expunerii permanente a muzeului o constituie operele contemporane pana la zi. Putem menționa personalităţi de renume ale picturii şi sculpturii contemporane româneşti, reprezentate prin creaţii de o valoare recunoscută pe plan naţional şi internaţional: Horia Bernea (1938 - 2000), Ion Nicodim (1932 - 2007), Ion Sălişteanu (1929 - 2011), Ion Alin Gheorghiu (1929 - 2001), Octav Grigorescu (1933 - 1987), Georgeta Năparuş (1930 - 1997), Marin Gherasim (1937 - 2017), Paula Ribariu (1938), Ştefan Câlţia (1942), Gheorghe Anghel (1938), George Apostu (1934 - 1986), Ovidiu Maitec (1925 - 2007), Napoleon Tiron (1935), Mircea Roman (1958), Cristian Bedivan (1951), Alexandru Nancu (1959 - 2013), etc.

Colecția de grafică este și ea prezentă alături de fondul de pictură și sculptură Wanda Mihuleac (1946), Marcel Chirnoagă (1930 - 2008), Mircia Dumitrescu (1941), Dan Erceanu (1943), George Leolea (1938 - 1983), etc. şi de artă decorativă Ana Lupaş (1940), Şerbana Drăgoescu (1943 - 2013), Mimi Podeanu (1927 - 1975), Cela Neamţu (1941), Şerban Gabrea (1940), Costel Badea (1940 - 1995), Radu Tănăsescu (1947), etc.

 

 

Diplomă primită din partea Ambasadei României în Franța, diploma și medalia de onoare primită de la Societatea Artiștilor Francezi pentru participarea exemplară a Muzeului de Artă Vizuală Galați la celebra expoziție intitulată „Le Salon” organizată la Grand Palais în Paris.


Donațiile reprezintă un alt segment important pentru patrimoniul muzeului. Menționăm colecțiile: „Idel Ianchelevici” (1909 - 1994), sculptor belgian de origine română, „Georgeta” (1910 - 1994) şi „Constantin Arămescu” (1914 - 1966), artişti americani născuţi la Galaţi şi donaţia „Roth-Ionescu” cuprinzând opera Lolei Schmierer Roth (1896 - 1981).

Cea mai mare parte a patrimoniului, conţinând peste 5000 de piese, este conservat în depozitele muzeului, fiind valorificat periodic în expoziţiile organizate de instituţie.

Muzeul de Artă Vizuală, vine prin programele sale către public cu extinderea gamei de cercetare, documentare şi prezentare, dincolo de ramurile tradiţionale ale artelor, dincolo de tradiţionalul muzeu, ca depozit spre vizitare.

Muzeul de Artă Vizuală Galați nu înseamnă numai muzeu în sens clasic, ci şi aceea legatură între instituţie şi creaţie.

În afară de păstrarea, cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi înseamnă si aceea deschidere unică către VIZUAL, în accepţia sa cea mai largă - atelierul tânărului plastician, spaţiu de creaţie pentru zona experimentalului în comunicarea prin artă, performance, interferenţa artelor, vizualul mişcării coregrafice, vizualul experimentului ambiental, vizualul freneziei muzicale, fără a mai pune în discuţie vizualul efervescenţei taberelor, simpozioanelor de creaţie.

Misiunea Muzeului este aceea de a exista în comunitate și aceea ca spiritul cultural să existe prin el.

În 2011, prin Ordin al ministrului culturii și patrimoniului național, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 832/24.11.2011 s-a statuat acreditarea Muzeului de Artă Vizuală Galați iar în 2019 s-a obținut reacreditarea Muzeului.

În ceea ce priveşte anvergura activităţilor Muzeului de Artă Vizuală putem menţiona numai în ceea ce priveşte proiectele desfăşurate în plan internaţional privind promovarea artei plastice româneşti şi implicit a spectrului citatin următoarele activităţi: 1997 - Turcia, Trabzon; Franţa, Paris, (Centrul Cultural al României); 1998 - Germania, Ulm; 1999 - Danemarca, Arhus; 2000 - Turcia, Alacati; 2001 - Italia, Veneţia (Institutul Român de Cercetări şi Studii Umanistice); 2002 - Franţa, Paris (Ambasada României); 2003 - Turcia, Istanbul; 2004 - Ungaria, Budapesta; 2005 - Austria, Viena; 2006 - Grecia, Salonic; 2006 - Franţa, Paris, (Le Salon de la Societe des Artistes Français); 2007 - Franţa, Pessac, St. Gaudens; 2008 - Franţa, Bordeaux; 2009 - Portugalia, Lisabona; 2010 - Belgia, La Louviere, Bruxelles; 2011 - Italia, Torino, Roma; 2012 - Silistra, Russe, Varna, Bulgaria; Olanda, Amsterdam; Israel, Ierusalim; 2014 - Austria, Viena; 2015 - Coreea de Sud, Gwangju; 2016 - Anglia, Londra; Italia, Veneţia, 2018 - Zhejiang, Republica Populară Chineză; Bruxelles, Belgia.

Pe de altă parte, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi a lansat şi implementat o serie de programe culturale cuprinzând cercetarea şi evidenţa patrimoniului, activitate expoziţională, manifestări culturale în străinătate, activitate publicitară, tabere şi simpozioane de creaţie, expuneri, lansări de carte, lecţii de educaţie estetică.

Probabil cea mai importantă funcție a Muzeului este promovarea plasticii contemporane românești cu accent pe „Atelierul tânărului creator”. Colaborarea cu Academiile de Artă, Facultatea de Arte din cadrul Universității „Dunărea de Jos”, Uniunile de Creație ale Artiștilor Plastici, reprezintă o constantă în activitatea diurnă a instituției.

Prin decizia nr. 156/31.03.2004 emisă de Guvernul României, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, imobilul din strada Domnească nr. 141 unde din 1967 funcţiona Muzeul de Artă Vizuală a fost retrocedat Arhiepiscopiei „Dunării de Jos” Galați.

Retrocedarea efectivă s-a produs în anul 2013. La ora actuală Muzeul funcţionează în trei spaţii: sediul din Strada Tecuci nr. 3, bloc V3B, parter (spaţiu expoziţional), imobilul din strada Eroilor nr. 6 (spaţiu administrativ), depozite pentru pictură, sculptură, grafică, tapiserie, arte decorative, într-un spaţiu amenajat şi închiriat în locaţia Calea Prutului.

O parte din patrimoniul de sculptură ambientală a fost mutat în spaţiile expoziţionale în aer liber ale Universităţii „Dunărea de Jos” Galați.

La ora actuală sunt în curs lucrările pentru construirea unui nou muzeu prin eforturile Consiliului Județean Galați.

Este vorba de o construcție desfășurată pe 4 niveluri cu o arie de 6.680 mp.

Această investiție va marca efectiv ideea de Galați „capitală a artelor”.

 

 

Dr. Dan Basarab NANU

 

Galerie foto